Mi-am pierdut muza s-a dus spre pieire.
A plecat... nu mai e tristeţe acum e fericire.
A plecat curva şi nu o mai găsesc.
Îmi inşală gândul, odor nebunesc.
S-a culcat cu visul, sentiment grotesc.
Se trezeşte ea,lacrimi o trezesc.
Vine ea la mine,e ceva firesc.
- Cripta mea cea neagră,unde îmi este muza?
- A fugit de acasă şi-a uitat şi bluza.
- Daca aleargă goală?
- E in stare nebuna.
- Nu-şi ascunde nudul.
- O priveşte lumea.
Muza mea nebună a plecat departe.
Se întoarce ea,gându o vrea aproape.
poeziile tale au ramas la fel de frum;)..bafta in continuare..:*
RăspundețiȘtergereImi place... Imi place si ideea, si rima, exista si un pic umor. Ai potential, bravo. Un singur lucru am de obiectat, daca nu e cu suparare, nu o fac din rautate ci doar in scop benefic tie. Se poate?
RăspundețiȘtergereTe-ai dat pe poezii? ;)) Câte laturi descoperi într-un om.
RăspundețiȘtergereastept postari noi.
RăspundețiȘtergereîmi place:)
RăspundețiȘtergereFrumos. :)
RăspundețiȘtergere